Ricky Smith Y La Movida-Es Amor
Acest val cultural hedonist s-a născut la Madrid, iar apoi a apărut și în alte orașe spaniole, precum Barcelona, Bilbao și Vigo. A fost caracterizat de libertatea de exprimare, de transgresarea tabuurilor impuse în Spania franchistă, de consumul de droguri recreaționale, de “ieșirea” din jargonul madrilen de cheli și dialectul “pasota” și de un nou spirit de libertate pe străzi.
Mișcarea s-a bucurat de sprijinul multor politicieni, în special al socialiștilor. Sprijinul politic pentru această cultură alternativă era menit să arate un punct de cotitură între societatea franchistă și noua societate democratică. Această imagine a unei Spanii “moderne”, sau cel puțin deschise către modernitate, urma să fie folosită la nivel internațional pentru a combate imaginea negativă pe care țara o dobândise în patru decenii de dictatură.
Regizorul de film Pedro Almodóvar a reflectat în mod comic dezordinea libertății din acei ani, în special în primele sale filme, precum Pepi, Luci, Bom y otras chicas del montón (1980), Laberinto de pasiones (1982) și Ce am făcut ca să merit asta? (1984). Alți artiști importanți din Movida au fost regizorul Iván Zulueta cu capodopera sa Arrebato, Fernando Trueba cu caracteristica Ópera prima (1980) și Fernando Colomo.
Este posibil ca acest articol să conțină cercetări originale. Vă rugăm să îl îmbunătățiți verificând afirmațiile făcute și adăugând citate în linie. Afirmațiile care constau doar în cercetări originale ar trebui eliminate. (mai 2021) (Află cum și când să elimini acest mesaj șablon)
Mișcare contraculturală în timpul tranziției spaniole după moartea lui Francisco Franco în 1975 Madrid noaptea, fotografie de Paolo Monti. Cei de la Movida au inventat strigătele de război ale orașului, devenite acum celebre: Madrid nunca duerme (“Madrid nu doarme niciodată”), Esta noche todo el mundo a la calle (“În seara asta toată lumea în stradă”) sau Madrid me mata (“Madrid mă ucide”).
În anii care au urmat morții lui Francisco Franco, în Madrid a început să se formeze o scenă muzicală punk rock underground în creștere[1].[1] Inspirate de creșterea punk rock-ului în Regatul Unit, la sfârșitul anilor 1970 s-au format mai multe trupe punk și synthpop, precum Tos și Aviador Dro,[1][1]. Cu toate acestea, această nouă contracultură a intrat în conflict puternic cu guvernul național spaniol, care a impus o stare de asediu de seară pentru femei, a incriminat homosexualitatea și a arestat persoanele cu înfățișări neortodoxe pentru încălcarea unei legi privind “periculozitatea și reabilitarea socială”[1].
În 2009, trupa La Movida a fost înființată de un grup de muzicieni cubanezi talentați pentru a dezvolta un nou curent popular în muzica pe care toată lumea poate dansa! Dând tot ce au mai bun în fiecare spectacol, ei își propun să aducă fericire și satisfacție publicului și să garanteze o interpretare artistică de calitate și adevărata savoare a muzicii cubaneze, improvizând și simțind momentul.
Cu muzicieni versatili și cunoscători care se străduiesc să aducă plăcere tuturor, grupul implică publicul prin folosirea unei coregrafii originale, iar această participare a publicului, împreună cu noi mișcări, formează ceea ce astăzi este cunoscut ca La Movida în Budapesta.